Grad de complexitate: mediu (intermediari).
În 1930 Henry Miller pleacă la Paris, unde va rămâne pentru următorii zece ani, într-o călătorie ce avea să-i definească mai târziu destinul. Avea treizeci și nouă de ani – un viitor late bloomer [1]- două romane scrise, așezate în sertarul său de aspirant scriitor (unul dintre ele niciodată publicat) și o soție tânără, cu o biografie greu de apreciat, pe nume June.
Miller vizitase pentru câteva luni Europa cu doi ani mai devreme, în 1928, alături de June, călătorie finanțată de aceasta după ce obținuse o importantă sumă de bani de la unul din admiratorii săi. Au început cu Parisul, străbătând apoi sudul Franței cu bicicleta și vizitând pe rând Germania, Austria, Ungaria și România.
Întoarcerea la New York nu i-a purtat noroc lui Miller, situația sa financiară deteriorându-se agravant. Decis să își urmeze crezul că va deveni scriitor, acesta revine și se instalează la Paris undeva la mijlocul anului 1930. La sfârșitul lui august 1931 îi va scrie prietenului Emil Schnellock: “Mâine încep cartea : persoana întâi, necenzurată, scriere liberă – f*** everything“. Cartea avea să fie Tropicul Racului și avea să revoluționeze literatura americană a secolului XX.
Mutarea la Paris părea cu totul nerealistă din multe puncte de vedere: Miller nu dispunea de suficiente resurse financiare, nu știa dacă va putea să își ia o slujbă și care ar putea fi aceasta, nu avea prieteni în mediul literar parizian care l-ar fi putut sprijini. Pe scurt, nu avea nicio o perspectivă în privința viitorului apropiat.
“Nu am bani, nici de la cine să-i iau, ce să mai vorbim de speranțe… Sunt cel mai fericit om din lume” [2], avea să scrie mai târziu.
Însă Miller avea cu totul altceva: un tranzit extraordinar care îl va ghida pentru următorii ani de ședere la Paris către menirea sa de scriitor. Nativ Capricorn cu Soarele la gradul 04`42, Miller experimenta încă din 1928, de la intrarea planetei Neptun în semnul Fecioarei, un trigon la Soarele natal.
De ce ar fi important tranzitul unei transpersonale care adesea aduce confuzie și creează iluzii? Și de ce aspectul format – trigon -, armonios de altfel, este important, deși nu e un aspect suficient de puternic să facă valuri și să producă cutremure în viața unui nativ?
Pentru a răspunde la aceste întrebări trebuie să aruncăm o privire la Soarele din tema natală a lui Miller. Așezat în Capricorn, cum scriam mai sus, Soarele natal primește un aspect de inconjuncție de la Neptun aflat în semnul Gemenilor la gradul 06`55. Inconjuncția semnifică ajustare, provocare, separare, schimbare de direcție. Deși Neptun în aspect cu Soarele adesea aduce așteptări nerealiste și idealuri greu de atins, dar și o tendință către procrastinare, inconjuncția, ca aspect tensionat, neliniștit, transformă energia neptuniană într-un ocean aflat în mijlocul unei furtuni. Puterea creativă a Soarelui găsește în resursele de imaginație ale planetei Neptun vehiculul către celebritate. Există nu doar o mare dorință pentru realizarea personală, dar individul se vrea a fi pe culmea îngustă a celor puțini și aleși, urcând în felul acesta mai aproape de perfecțiune și implicit de divinitate. Literatura lui Miller nu va fi doar o voce importantă a literaturii universale, dar opera sa va sfida normele puritanismului de peste ocean prin realismul său pur și crud deopotrivă (Tropicul Racului va fi interzis în Statele Unite până în anul 1964, fiind considerată o lucrare obscenă).
Pentru fiecare aspect important din tema natală între o planetă personală și una transpersonală este necesar un tranzit al respectivei planete transpersonale, pentru ca individul să “rezolve” acea configurație din natal.
Iar Henry Miller are această șansă, acest noroc – Neptun în tranzit activează în ambele puncte inconjuncția natală Soare – Neptun, printr-un aspect de trigon la Soarele natal și unul de cuadratură la Neptun natal.
Însă cum poate o planetă transpersonală în tranzit să rezolve un aspect dificil din tema natală? Sunt suficiente doar dorința, idealul, neliniștea, frustrarea și nevoia de acțiune? Nu. Tranzitul unei transpersonale acționează în două planuri: naște trăirile mai sus enumerate, dar și aduce în viața nativului persoane cu un important marcaj natal al respectivei planete.
Pe scurt, orice tranzit al unei planete transpersonale care face un aspect important cu o planetă personală din tema natală, aduce în viața nativului persoane cu marcaj al acelei planete transpersonale, pentru ca tranzitul să fie experimentat și înțeles pe deplin, iar acesta să rezolve o configurație natală importantă pentru evoluția individului.
Pentru Henry Miller acea persoană va fi Anais Nin.
Miller o întâlnește pe Nin la sfârșitul anului 1931 prin Richard Osborn, un prieten comun pe care îl avea cu soțul acesteia, Hugh (Hugo) Guiler. Anais, cucerită de poveștirile lui Osborn despre prietenul său care este “destinat celebrității literare dacă nu moare până atunci”, îi invită pe Osborn și pe prietenul acestuia – Miller – în casa lor din Louveciennes, în afara Parisului. Henry Miller își câștigase până atunci reputația pentru ceea ce avea potențial să devină, nu pentru ceea ce realizase până în acel moment. În schimb, Anais Nin avea deja scrise câteva caiete-jurnal pe care nu intenționa să le publice și un studiu despre D. H. Lawrence, pe care îl va publica câteva luni mai târziu.
Anais, cu unsprezece ani mai tânără decât Miller, nu este doar nativă Pești, dar Soarele acesteia este în aspect armonios de trigon cu Neptun, aflat în semnul Racului, guvernatorul modern al Peștilor, și în conjuncție cu Jupiter, guvernatorul tradițional. Prin urmare, energia neptuniană decurge armonios și are șanse de manifestare pe deplin. Anais Nin va fi pentru Henry Miller busola care îi va ghida destinul.
Miller era cu mult diferit de Anais în multe privințe: situația financiară discrepantă între cei doi, vârsta, gingășia și candoarea senzuală cu care era înzestrată Anais diferea contrastant cu mina simplă și practică a americanului cam “din topor” care era Miller. Însă acesta, fără a fi frumos și nici la prima tinerețe, era posesorul unui șarm puternic încărcat sexual de care Anais a fost pe deplin cucerită.
Deloc suprinzător, în sinastria celor doi (pe lângă o frumoasă conjuncție Soare-Luna și Soare-Venus în semne aflate în sextil) există aspecte între Soare și Neptun – respectiv o cuadratură făcută de Neptun la Soarele lui Anais și o opoziție a lui Neptun din harta lui Anais la Soarele lui Miller.
Coincidență? Nu, cu siguranță.
Prin urmare, o a patra verigă din lanțul destinului se formează, după inconjunctia Soare-Neptun din harta lui Miller, tranzitul lui Neptun la Soarele acestuia, Miller o cunoaște pe Anais Nin – o ființă cu un puternic marcaj neptunian, iar între hărțile celor doi există în ambele sensuri aspecte Soare – Neptun. Însă întâlnirea celor doi și relația care i-a unit mai târziu nu este destinată doar evoluției lui Miller. Anais experimentează de asemenea un tranzit al lui Neptun la Soarele natal – respectiv o opoziție, Neptun intrând în semnul Fecioarei în 1928 (cu o temporară retrogradare în Leu pentru câteva luni în 1929).
Neptun în aspect cu Soarele în sinastrie naște între două ființe dorința către o iubire ideală, fiecare proiectând asupra celuilalt haina perfecțiunii. Neptun privește către Soare ca spre binefăcătorul său, acela unul cu Tatăl, care îl poate salva dar și ridica alături de Creator. Iar Soarele, prin energia sa vie, este fericit să joace acest rol de mic dumnezeu. Firește, ca în toate inter-aspectele cu Neptun, posibilitatea autoiluzionării și implicit a dezamăgirii este foarte mare, dar când între cei doi – Soare și Neptun – interacțiunea se desfășoară pe tărâmul creativității, unde imaginația este substanța primordială, putem observa un deznodământ fericit.
Anais avea o viață confortabilă alături de Hugo, petrecându-și o mare parte din timp scriind în jurnalul său. Acesta era bancher și întreținea familia pe care cei doi o formau. Scria, citea, lua lecții de dans, călătorea și socializa alături de Hugo, însă ceva în viața ei lipsea. Flacără vie, își dorea să ardă prin toți porii, să trăiască intens, iar soțul ei, Hugo, deși îi oferea siguranța și confortul casnic pentru ca Anais să își urmeze cariera literară, nu putea să întrețină acest foc interior.
Relația de dragoste dintre ea și Miller debutează la începutul anului 1932, mărturisindu-și unul altuia starea de beatitudine pe care o experimentează fiecare în prezența celuilalt. Dragostea lor a avut puterea de a arde și întreține în același timp focul arzător al creației cu care amândoi au fost binecuvântați.
Anais nu va fi doar muza creației pentru Miller, dar și binefăcătoarea lui. De la micile cadouri pe care aceasta i le făcea lui Miller, de la scrisorile înflăcărate pe care i le scria și cu care îl provoca să îi răspundă cu aceeași dulceață în vorbe, până la sponsorizarea publicării în 1934 a primului, dar și celui mai important roman al său, Tropicul Racului, Anais Nin a construit două cariere literare de excepție (a sa și a lui Henry Miller), folosindu-se de puterea creativă a unei iubiri necondiționate, așa cum numai Neptun, zeul fermecător al iubirii divine, o poate insufla.
Note:
*Beauty loves the Beast (eng.) = Frumoasa iubește Bestia
[1] Talent tomnatic, trad. limba Engleza.
[2] Henry Miller, Zile linistite la Clichy, trad. Alexandru Vlad
Bibliografie:
Henry Miller – Zile linistite la Clichy
Henry Miller – Tropicul Racului
Henry Miller – Răstignirea trandafirie : Sexus, Plexus, Nexus
Henry Miller – Paris 1928
Frederick Turner – Henry Miller and the Making of Tropic of Cancer
Anais Nin – The Diary of Anaïs Nin, Vol. 1: 1931-1934
Anais Nin – Incest
Anais Nin – Henry și June: din Jurnalul dragostei necenzurat
Anais Nin – Foc. Din jurnalul dragostei
Anais Nin, Henry Miller – A Literate Passion: Letters of Anaïs Nin&Henry Miller,1932-1953
Liz Greene – The Astrological Neptune and the Quest for Redemption